De ce oamenii își mușcă buzele sau unghiile când sunt stresați

Mușcatul buzelor sau al unghiilor când stresul ne dă târcoale. Știi momentele alea când ești prins în mijlocul unui deadline, șeful îți trimite al treilea e-mail cu „urgent” în subiect, sau poate aștepți un răspuns important și, fără să-ți dai seama, îți rosești unghiile sau buza de parcă ar fi o gustare? Ei bine, nu ești singur! Hai să deslușim ce-i cu mania asta și de ce creierul nostru pare să zică: „Stres? Hai să ronțăim ceva… propriul corp!”

Stresul și „ronțăitul” instinctiv

Să începem cu baza: de ce naiba ne apucăm să ne mușcăm unghiile sau buzele când suntem stresați? Ei bine, totul pornește din creierul nostru, care e un fel de regizor dramatic al vieții noastre. Când simțim stres, corpul intră în modul „luptă sau fugi” – da, ca pe vremea când strămoșii noștri fugeau de mamuți. Doar că acum, în loc de mamuți, fugim de facturi sau de ședințe interminabile.

Acest răspuns la stres eliberează hormoni precum cortizolul, care ne pun pe jar. Și ce face creierul ca să se calmeze? Caută o supapă, o metodă rapidă de a descărca tensiunea. Pentru unii, asta înseamnă să roadă unghiile până arată ca un peisaj lunar, iar pentru alții, buza devine ținta principală. E ca și cum corpul tău zice: „Nu pot controla ședința asta, dar măcar pot controla ce mai rămâne din unghia asta!”

Dar stai, că nu e doar o chestie de moment. Psihologii spun că mușcatul buzelor sau al unghiilor e un comportament de auto-liniștire, un fel de păturică emoțională pentru adulți. E ca atunci când erai mic și-ți sugeai degetul ca să te simți mai bine. Doar că acum, în loc să fie drăguț, lumea te întreabă: „Ce-i cu unghiile tale? Ai fost la manichiură la castori?”

De unde vine obiceiul ăsta?

Acum, hai să săpăm un pic mai adânc. Mușcatul unghiilor (adică onicofagia, ca să ne dăm mari cu termeni științifici) sau al buzelor nu e doar un tic nervos. Are rădăcini în mai multe direcții:

1. Instinctul ancestral: Creierul nostru e programat să caute activități repetitive care să ne calmeze. Gândește-te la bebeluși care se leagănă sau la animale care se ling excesiv când sunt stresate. Mușcatul e doar varianta noastră umană, mai puțin blănoasă.
2. Anxietatea și perfectionismul: Dacă ești genul care vrea ca totul să fie perfect (salut, colegii mei care își verifică e-mailul de 10 ori înainte să apese „trimite”), s-ar putea să fii mai predispus să-ți rosești unghiile. E ca și cum creierul tău zice: „Nu pot controla lumea, dar măcar pot să-mi fac unghiile să dispară!”
3. Obicei învățat: Uneori, pur și simplu preluăm obiceiul ăsta din copilărie sau de la cineva din jur. Poate ai avut un părinte care își mușca buzele când era stresat, și acum, fără să vrei, faci și tu la fel. E ca un fel de moștenire de familie, dar mai puțin valoroasă decât o casă la țară.

De ce buzele și unghiile? De ce nu altceva?

Bună întrebare! De ce nu ne mușcăm, să zicem, părul sau mânecile? Ei bine, buzele și unghiile sunt țintele perfecte pentru că sunt mereu la îndemână (la propriu) și nu necesită echipament special. Plus, mușcatul lor produce o senzație tactilă care poate distrage creierul de la stres. E ca și cum ai avea un fidget spinner încorporat!

Mai mult, mușcatul buzelor sau al unghiilor poate elibera o mică doză de durere – da, sună ciudat, dar această durere minoră poate declanșa eliberarea de endorfine, hormonii fericirii. E ca și cum corpul tău îți dă un mic premiu pentru că ai supraviețuit încă unei zile de haos.

Dar e rău să faci asta?

Acum vine partea mai puțin funny: mușcatul excesiv poate avea și efecte negative. Hai să le luăm pe rând:

• Unghiile: Dacă îți rosești unghiile până la carne, nu doar că o să arate ca un decor de film horror, dar riști și infecții. Plus, să fim sinceri, nimănui nu-i place să dea mâna cu cineva care are unghiile ca după o luptă cu o pisică sălbatică.
• Buzele: Mușcatul buzelor poate duce la crăpături, sângerări și, în cazuri extreme, la răni care nu se mai vindecă. În plus, să ai buzele mereu uscate și crăpate nu e tocmai look-ul pe care vrei să-l afișezi la o întâlnire.
• Psihologic: Dacă te bazezi pe mușcat ca să gestionezi stresul, s-ar putea să ignori problema de bază. E ca și cum ai pune un plasture pe o rană care are nevoie de cusături.

Cum scăpăm de obiceiul ăsta?

Ok, acum că am înțeles de ce ne mușcăm buzele și unghiile, ce putem face să oprim nebunia asta? Iată câteva trucuri care să te ajute să-ți ții mâinile și dinții departe de „gustările” interzise:

1. Găsește un înlocuitor: În loc să-ți rosești unghiile, ia un fidget spinner, o minge antistres sau chiar o gumă de mestecat. Mestecatul gumei e un mod super eficient de a-ți ține gura ocupată fără să-ți distrugi buzele.
2. Îngrijire de top: Pune-ți un lac de unghii cu gust nașpa (există așa ceva, jur!) sau hidratează-ți buzele cu un balsam super bun. Când unghiile tale arată ca o operă de artă și buzele sunt moi ca mătasea, parcă nu-ți mai vine să le ataci.
3. Gestionează stresul: Ok, sună clișeic, dar yoga, meditația sau chiar o plimbare rapidă pot face minuni. Dacă creierul tău e mai calm, nu va mai simți nevoia să-ți transforme unghiile în gustare.
4. Observă și oprește: Data viitoare când îți dai seama că-ți rosești unghiile, oprește-te și întreabă-te: „Ce mă stresează acum?” Uneori, doar să conștientizezi ce se întâmplă e suficient ca să rupi ciclul.

Râdem, dar e normal!

Hai să fim sinceri: toți avem ciudățeniile noastre când vine vorba de stres. Unii își mușcă unghiile, alții își rod pixurile, iar alții (ca mine) vorbesc cu planta din colț când sunt nervoși. Important e să nu ne judecăm prea tare și să încercăm să găsim metode mai sănătoase de a face față haosului vieții.

Așa că, data viitoare când te prinzi că-ți rosești unghia sau buza, ia o pauză, respiră adânc și poate râzi un pic de tine. La urma urmei, suntem oameni, nu roboți, și uneori creierul nostru alege cele mai ciudate moduri de a ne spune: „Hei, ia-o mai ușor!”