Știai că România deține cel mai mare zăcământ de aur din Europa?
Da, ai citit bine. Sub munții Apuseni, în perimetrul Roșia Montană, se află cea mai mare rezervă de aur cunoscută de pe continentul european: aproximativ 314 tone de aur și 1.600 de tone de argint, evaluate la peste 9 miliarde de euro la prețurile actuale. Este un record pe care puțini români îl cunosc cu adevărat și pe care, paradoxal, nu l-am valorificat niciodată la adevărata sa valoare.
Un pic de context geologic impresionant
Zăcământul de la Roșia Montană face parte din așa-numitul „Cvadrilaterul Aurifer” al Munților Metaliferi, o zonă geologică unică în Europa, formată acum circa 14 milioane de ani în urma unei serii intense de erupții vulcanice submarine. Magma fierbinte a urcat la suprafață, s-a răcit și a eliberat metale prețioase în fisurile rocilor. Rezultatul? Un adevărat „ou de aur” geologic, cu o concentrație medie de 1,4 grame de aur la tonă de minereu – de câteva ori mai mare decât media multor mine active din lume.
Pentru comparație:
- Mina Kittilä din Finlanda (cea mai mare exploatare activă din Europa) produce circa 7 tone de aur pe an.
- Întreaga producție anuală de aur a Uniunii Europene abia depășește 20 de tone.
- Doar zăcământul de la Roșia Montană, dacă ar fi exploatat integral, ar putea asigura producția Europei pentru peste 15 ani.
De ce nu îl exploatăm?
Aici începe partea complicată, dar fascinantă. Proiectul Roșia Montană a fost blocat timp de peste două decenii din motive care împletesc ecologia, patrimoniul, corupția, geopolitica și orgoliul național.
- Patrimoniul unic Roșia Montană nu e doar o mină. Este cea mai veche localitate minieră documentată din România (menționată încă din anul 131 d.Hr.) și adăpostește 7 km de galerii romane perfecte conservate, considerate de specialiști drept „Pompeii aurifer al Europei”.
- Tehnologia controversată Proiectul propus de compania canadiană Gabriel Resources prevedea utilizarea cianurii la scară industrială și mutarea a patru munți în valea râului Arieș. Impactul asupra mediului ar fi fost major, chiar dacă tehnologia este folosită în peste 400 de mine din lume.
- Rezistența civică Campania „Salvați Roșia Montană” a devenit unul dintre cele mai longevive și eficiente mișcări civice din România post-decembristă, culminând cu includerea sitului în patrimoniul UNESCO în 2021 – un act care practic blochează definitiv orice exploatare industrială clasică.
Există și varianta „aurului verde”?
În ultimii ani au apărut propuneri interesante: exploatarea selectivă, cu tehnologii necianurice (cum ar fi thiosulfatul sau metode bioleaching), păstrarea galeriilor romane ca muzeu viu și dezvoltarea unui turism sustenabil de top. Mai multe universități europene (inclusiv din Cluj și Alba Iulia) lucrează deja la soluții pilot.
Deocamdată, aurul rămâne în pământ. Parcă o ironie a sorții: țara cu cel mai mare zăcământ de aur din Europa este totodată una dintre cele mai sărace state miniere de pe continent în ceea ce privește producția efectivă.
Și totuși… ce pierdem?
La prețurile din noiembrie 2025 (aproximativ 2.650 euro/uncie), cele 314 tone de aur înseamnă peste 9 miliarde de euro. Cu banii ăștia am putea construi:
- 300 km de autostradă de la zero
- 15 spitale regionale moderne
- sau am putea finanța integral tranziția energetică verde a câtorva județe
În loc de asta, aurul stă liniștit sub pământ, păzit de UNESCO, de activiști și de istorie.
Concluzie cu gust dulce-amar
Da, România deține cel mai mare zăcământ de aur din Europa. Și da, probabil va rămâne așa încă multe decenii – neatins, frumos, controversat și profund românesc în toată complexitatea lui.
Poate că adevărata comoară nu e doar metalul galben, ci capacitatea noastră de a ne lupta pentru valori într-o lume care pune totul în vânzare. Sau poate că, într-o zi, vom găsi calea inteligentă să le avem pe amândouă: și aurul, și sufletul munților.
Tu ce crezi – merită scos aurul cu orice preț sau e mai valoros așa, neatins?