Plicul cu bani: de ce Românii încă preferă cash-ul în 2025?
Într-o lume în care plățile cu telefonul sau cardul au devenit aproape la fel de banale ca respirația, România rămâne una dintre cele țări europene unde bancnota șifonată și moneda de 50 de bani încă domnesc supreme. Conform datelor Băncii Naționale a României și ale Băncii Centrale Europene, peste 70 % din tranzacțiile de zi cu zi (sub 100 de lei) se fac încă numerar, un procent cu mult peste media europeană de 45–50 %.
Dar de ce, în era Revolut, Apple Pay și criptomonedelor, plicul alb cu „La mulți ani!” sau „Pentru nuntă” rămâne regele absolut al cadourilor și al micilor tranzacții? Hai să desfacem împreună acest plic și să vedem ce ascunde înăuntru.
1. Încrederea: „Mai bine îl văd, îl pipăi, îl știu al meu”
Pentru mulți români, banul fizic înseamnă control total. Cardul poate fi blocat, contul poate fi spart, aplicația poate cădea fix când ai nevoie să plătești la piață. Bancnota de 200 de lei, în schimb, nu are nevoie de semnal 5G și nu-ți cere PIN în patru cifre când cumperi roșii.
Studiile sociologice (printre care și cel realizat de IRES în 2024) arată că 62 % dintre românii peste 45 de ani declară că „nu au încredere totală” în plățile electronice. Nu e doar o chestiune de vârstă: chiar și tinerii din mediul rural sau mic urban preferă să-și țină economiile „la ciorap” sau în plicuri ascunse prin dulap, decât în conturi bancare pe care le consideră „prea departe de ei”.
2. Tradiția care nu moare: Plicul de nuntă, botez și înmormântare
Să fim serioși: cât de elegant ar fi să pui un QR code pe invitația de nuntă cu textul „Scanează și donează cât te lasă inima”? Românii au transformat plicul alb într-un ritual social aproape sacru. Valoarea din plic nu e doar bani – e respect, statut, ierarhie socială.
La o nuntă medie în 2025, un invitat „obișnuit” pune între 1.000 și 2.000 de lei cash. Dacă pui cardul sau transfer, riști să fii catalogat drept „zgârcit” sau „ciudat”. Tradiția e atât de puternică încât chiar și miresele care au cont Revolut… tot primesc plicuri. Apoi le depun ei înșiși la bancomat.
3. Anonimatul: „Statul nu trebuie să știe tot”
Într-o țară unde ANAF a devenit tot mai prezent în viața de zi cu zi, cash-ul rămâne ultimul bastion al intimității financiare. Plătești zidarul, electricianul, bona, profesoara de meditații – toți preferă „cash, să nu lăsăm urme”.
Un studiu Eurobarometru din 2024 arăta că România este pe primul loc în UE la procentul celor care consideră că „plățile cash protejează viața privată” (78 %). În Suedia, țara aproape fără cash, procentul e sub 20 %.
4. Infrastructura care șchioapătă
În București, Cluj sau Timișoara poți plăti și cu ceasul. Dar în satele din Vrancea, Maramureș sau Teleorman, cel mai apropiat POS e la 15 km, iar bancomatul… mai bine nu întreba.
Conform BNR, în 2025 existau încă peste 1.800 de comune fără niciun bancomat sau POS la comercianți. Când pensionarul primește 1.200 de lei pensie și trebuie să plătească facturi, lemne, medicamente – cash-ul nu e o preferință. E o necesitate.
5. Psihologia banului fizic: „Durerea plății”
Cercetările în economie comportamentală (Dan Ariely, Drazen Prelec) au demonstrat de mult că doare mai tare să dai 500 de lei cash decât să-i „ștergi” cu cardul. Paradoxal, asta face ca mulți români să fie, de fapt, mai chibzuiți când folosesc numerar. „Când scot banii din buzunar, mă gândesc de două ori dacă merită”, spune Marius, 34 de ani, din Brașov. „Cu cardul apăs și gata, nici nu simt.”
Va dispărea vreodată plicul alb?
Probabil că nu prea curând. Chiar și în țările nordice unde cash-ul e sub 5 % din tranzacții, oamenii încă îl folosesc pentru cadouri, bacșiș sau mici favoruri. În România, combinația letală dintre neîncredere, tradiție puternică, infrastructură incompletă și dorința de anonimat face ca bancnota să rămână vie și nevătămată.
Așa că data viitoare când vei pune 500 de lei într-un plic alb cu „La mulți ani, sănătate și fericire!”, să știi că nu ești retrograd sau înapoiat. Faci parte dintr-o majoritate tăcută, dar extrem de vie, care încă crede că uneori cel mai modern lucru… e să ai bani în buzunar.
Tu ce preferi: plicul clasic sau transferul instant? Scrie-mi în comentarii, sunt curios dacă generația Z mai știe să împăturească bine un plic! 😄