Când a nins cel mai târziu în România? Recorduri oficiale și legende populare
Iarna românească are un farmec aparte, dar și o doză sănătoasă de imprevizibilitate. De cele mai multe ori, ne așteptăm ca zăpada să vină „la timp” – decembrie, ianuarie, cel târziu februarie. Și totuși, există ani în care primăvara pare să câștige lupta înainte ca iarna să-și spună ultimul cuvânt. Așa că întrebarea firească devine: când a nins, oficial, cel mai târziu în România?
Recordurile oficiale: date, stații, valori exacte
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) păstrează arhive extrem de precise, iar din analiza datelor rezultă câteva recorduri absolute de ninsoare târzie.
- Recordul național absolut: 11 iunie 1978 – Voineasa (județul Vâlcea), 1.350 m altitudine În dimineața zilei de 11 iunie 1978, stația meteo Voineasa a înregistrat un strat de 3 cm de zăpadă proaspătă, la o temperatură maximă de doar 4,6 °C. Fenomenul a fost provocat de un ciclon mediteraneean retrograd care a adus aer polar peste Carpații Meridionali exact în perioada în care, în mod normal, se înregistrau 20–25 °C în zonă. Imaginează-ți: în vale înfloriseră cireșii, iar la 1.300 m era iarnă în toată regula.
- Record în zone joase: 20 mai 1943 – București-Filaret La stația București-Filaret (actualul sediu central ANM) s-a înregistrat ninsoare cu fulguieli și topire imediată în dimineața zilei de 20 mai 1943. Temperatura minimă a coborât la 2,8 °C, iar stratul nu a rezistat pe sol, dar observația este omologată oficial.
- Alte episoade remarcabile de ninsoare târzie:
- 2 iunie 1962 – Semenic (1.430 m): 12 cm zăpadă
- 31 mai 1985 – Întorsura Buzăului: 5 cm
- 28 mai 2013 – Vf. Omu: 18 cm (la peste 2.500 m altitudine, dar tot mai este primăvară calendaristică)
- 25 mai 2019 – Călimani, Iezerul Călimanilor: 7 cm
De ce se întâmplă asta? Explicația științifică simplă
În lunile mai-iunie, masele de aer cald și umed din Mediterana sau din Atlantic se ciocnesc frecvent cu advecții de aer rece dinspre nord-est sau nord-vest. Când această întâlnire are loc deasupra reliefului carpatic, precipitațiile pot cădea sub formă de zăpadă chiar și la altitudini medii (1.000–1.500 m). În zonele joase, fenomenul este mult mai rar și necesită o răcire bruscă nocturnă sau advecție de aer polar maritim.
Legendele și poveștile populare: „Iarna care nu voia să plece”
Românii au transformat aceste episoade rare în legende savuroase.
- „Zăpada de Rusalii” În multe sate din Transilvania și Moldova se spune că, dacă ninge de Rusalii (în iunie), „iepele cerului se spală pe coame”. Rusaliile sunt sărbătorite la 50 de zile după Paști și pot pica între 24 mai și 27 iunie. Există mărturii orale că în anii 1940–1950, în zone ca Vatra Dornei sau Harghita, oamenii au mers la biserică în bundițe peste cămăși, pentru că dimineața căzuse zăpadă.
- „Moș Martin și vara întârziată” În Banat și Oltenia circulă povestea că, dacă ninge târziu, Moș Martin (ultimul „moș” al iernii) s-a supărat că nu l-a omenit nimeni la 1 martie și a trimis zăpadă „de ciudă”.
- „Fulgii lui Sântion” În Maramureș și Bucovina, 11 iunie este ziua Sfântului Bartolomeu de la românii greco-catolici (Sântion). Se spune că, dacă ninge în acea zi, „Sântion scutură perina din cer”.
Ce ne spun datele recente? Tendințe și schimbări climatice
În ultimele două decenii, episoadele de ninsoare foarte târzie (după 20 mai) au devenit mai rare în zonele joase, dar mai intense în zona montană înaltă. Totuși, modelele climatice arată că extremele devin mai pronunțate: ierni blânde urmate de reveniri bruște ale frigului primăvara târziu.
Cel mai recent episod notabil a avut loc în 25–26 mai 2019 în Masivul Călimani și Rodnei, unde stratul de zăpadă a depășit 10–15 cm la peste 1.800 m altitudine – suficient cât să blocheze temporar drumul Transrarău.
Iarna românească nu se lasă ușor
Așadar, cel mai târziu când a nins oficial în România este 11 iunie 1978, la Voineasa. Dar dincolo de cifre, aceste episoade ne amintesc că natura nu respectă mereu calendarul nostru. Și că, în România, primăvara poate să-ți aducă și fulgi de zăpadă peste florile de cireș – un spectacol rar, dar de neuitat.
Așa că data viitoare când te plângi că e prea cald sau prea frig, adu-ți aminte: undeva, sus pe munte, Moș Martin sau Sântionul mai au, poate, o pernă de scuturat. 😊