Ce se ascunde sub Colosseumul din Roma – mistere nedezvăluite
Colosseumul, simbolul etern al Romei și una dintre cele șapte minuni ale lumii moderne, atrage în fiecare an milioane de vizitatori fascinați de grandiozitatea sa. Dar puțini știu că adevărata poveste a Amfiteatrului Flavius nu începe la nivelul arenei pe care urlau gladiatorii, ci mult sub pământul pe care călcăm astăzi. Sub structura impunătoare zace un labirint complex cunoscut sub numele de hypogeum – o rețea subterană care ascunde unele dintre cele mai bine păstrate secrete ale lumii antice.
Hypogeum-ul: inima invizibilă a spectacolului
Construit între 70 și 80 d.Hr. sub dinastia Flavia, Colosseumul a fost proiectat nu doar ca o arenă, ci ca un adevărat teatru al morții și al divertismentului. Partea vizibilă – arena propriu-zisă – era doar scena. Sub ea se întindea un sistem sofisticat de coridoare, camere și mecanisme care permiteau organizarea unor spectacole de o complexitate uimitoare pentru acea epocă.
Hypogeum-ul era format din două niveluri subterane, cu 36 de capcane (trap doors) și 80 de lifturi verticale acționate manual, numite pegmata. Prin aceste lifturi erau ridicate în arenă animale sălbatice (lei, tigri, urși, rinoceri, hipopotami), gladiatori, decoruri întregi și chiar arbori vii pentru a recrea peisaje exotice. Un sistem ingenios de contragreutăți și scripeți, mânuit de sute de sclavi și marinari experimentați din flota imperială, permitea ca un leu să apară în centrul arenei în doar câteva secunde.
Apa care curgea sub arenă
Unul dintre cele mai surprinzătoare secrete este existența unui sistem complex de canalizare și alimentare cu apă. În primele decenii ale Colosseumului, arena putea fi inundată rapid pentru a găzdui naumachiae – bătălii navale simulate. Arheologii au descoperit urme ale unui canal principal care traversa hypogeum-ul și se conecta la apeductele romane. Apa era pompată cu o precizie incredibilă, iar după spectacol era evacuată în doar câteva ore. Astăzi, puțini își imaginează că sub picioarele lor, acolo unde odinioară pluteau nave de luptă, se află același labirint uscat și tăcut.
Tunelurile care duceau spre lume
Din hypogeum porneau mai multe coridoare secrete. Cel mai cunoscut este Passaggio di Commodo, un tunel privat care îl aducea direct pe împăratul Commodus (da, acela care se lupta ca gladiator) din Palatin în loja imperială, fără să fie văzut de mulțime. Alte pasaje duceau spre Ludus Magnus – cea mai mare școală de gladiatori din Roma – și spre spitalele unde erau îngrijiți supraviețuitorii luptelor. Unele tuneluri rămân și astăzi neexplorate complet, blocate de prăbușiri sau de straturi groase de pământ acumulat în două milenii.
Moartea și uitarea sub pământ
Hypogeum-ul nu era doar un loc al spectacolului, ci și al suferinței. Sute de sclavi și condamnați la moarte lucrau în condiții infernale – întuneric, căldură sufocantă, miros de sânge și animale. Mulți mureau striviți de mecanisme sau sfâșiați de fiare înainte să apuce să vadă lumina zilei. Oasele lor au fost descoperite în timpul săpăturilor, alături de colivii ruginite, lanțuri și fragmente de armuri.
După căderea Imperiului Roman și interzicerea luptelor de gladiatori în secolul al V-lea, hypogeum-ul a fost treptat abandonat. Cutremurele, incendiile și jaful de materiale de construcție au transformat labirintul într-o ruină. În Evul Mediu, spațiile subterane au fost folosite ca grajduri, depozite și chiar locuințe sărace. Abia în secolul al XIX-lea, săpăturile sistematice au început să dezvăluie amploarea acestei lumi ascunse.
Ce mai descoperim astăzi?
În ultimii ani, tehnologia modernă a permis explorări fără precedent. Scanările cu laser 3D și dronele au cartografiat zone până acum inaccesibile. În 2021, arheologii au anunțat descoperirea unor camere intacte în partea de est a hypogeum-ului, cu urme de picturi murale și inscripții. În 2023, o echipă italiană a găsit un fragment de podea mobilă originală, încă funcțională după aproape 2000 de ani.
În prezent, doar o mică parte din hypogeum este deschisă publicului – un tur special care trebuie rezervat cu luni în avans. Când pășești acolo jos, aerul e greu și răcoros, iar ecoul pașilor tăi se pierde în coridoare care par să nu se mai termine. Te simți mic și, în același timp, copleșit de geniul ingineresc al unei civilizații care a știut să transforme moartea într-un spectacol perfect orchestrat.
Colosseumul nu este doar o ruină frumoasă. Este o capsulă a timpului care încă mai respiră sub pământul Romei. Și cu fiecare an care trece, hypogeum-ul ne șoptește câte un secret nou – dovada că, uneori, cele mai fascinante povești nu se văd la suprafață, ci zac ascunse în întuneric, așteptând să fie readuse la lumină.