De ce oamenii fug de angajament? O poveste amuzantă despre frică, libertate și… prea multe opțiuni!
Angajamentul. Sau, mai bine zis, de ce pare că oamenii fug de el ca de un câine care latră la 3 dimineața. Fie că e vorba de o relație, un job pe termen lung sau chiar de a alege ce serial să urmărești până la capăt pe Netflix, angajamentul pare să sperie mai ceva decât un film de groază fără buton de pauză. Hai să despicăm firul în patru și să vedem ce-i cu această fugă generalizată!
1. Frica de a „pierde” libertatea
Să fim sinceri, trăim într-o lume care glorifică libertatea. „Fii liber!”, „Trăiește-ți viața!”, „YOLO!” – toate aceste sloganuri ne bombardează zilnic. Și, ce-i drept, sună bine. Cine n-ar vrea să fie un spirit liber, care zboară din floare în floare, fără griji? Problema e că angajamentul e văzut deseori ca o cușcă. „Ce? Să mă leg de un om, un loc de muncă sau un plan pe termen lung? Păi, ce mai fac cu toate visele mele de a călători în Bali sau de a mânca pizza la 2 noaptea fără să dau socoteală?”
Dar hai să o spunem pe șleau: libertatea absolută e un pic supraevaluată. Da, sună mișto să nu ai nicio responsabilitate, dar realitatea e că fără un pic de angajament, viața poate deveni un haos. E ca și cum ai comanda mâncare de la trei restaurante diferite în aceeași seară – sună bine în teorie, dar ajungi să te întrebi de ce ai un sushi, o pizza și un burger pe masă și totuși nu ești mulțumit. 😅
2. Prea multe opțiuni, prea puțin timp
Trăim în era „swipe left, swipe right”. Avem aplicații pentru orice: pentru întâlniri, pentru joburi, pentru hobby-uri. Vrei să înveți să croșetezi? Există un app pentru asta. Vrei să găsești iubirea vieții tale? Păi, ai de unde alege! Problema e că această abundență de opțiuni ne face să ne întrebăm mereu: „Oare nu există ceva mai bun acolo?”.
E ca atunci când stai o oră să alegi un film pe Netflix și apoi te culci fără să vezi nimic, pentru că nu te-ai putut decide. Angajamentul devine înfricoșător pentru că ne temem că, odată ce alegem ceva, pierdem toate celelalte posibilități. Și dacă jobul ăsta nu e the one? Dacă omul ăsta nu e sufletul meu pereche? Dacă serialul ăsta nu merită cele 7 sezoane de investiție? 😱
Sfatul meu? Uneori trebuie să alegi și să mergi înainte. Nu zic să te arunci cu capul înainte într-o decizie proastă, dar să dai o șansă reală lucrurilor. Poate că jobul nu e perfect, dar te învață ceva. Poate că relația nu e ca în filme, dar e reală și caldă. Și da, poate că serialul are un sezon slab, dar finalul te va face să plângi de emoție.
3. Trauma și bagajul emoțional
Acum, să trecem la partea mai… serioasă (dar promit să nu devin plictisitoare!). Mulți dintre noi fugim de angajament pentru că am fost răniți în trecut. Fie că e vorba de o relație care s-a terminat prost, un job care ne-a stors de energie sau chiar o promisiune pe care am făcut-o și am regretat-o, aceste experiențe lasă urme. E ca și cum ai mâncat o prăjitură stricată și acum te uiți cu suspiciune la orice desert.
Când ai fost rănit, e normal să fii prudent. Nimeni nu vrea să mai treacă prin durerea aia. Dar știi ce? A fugi de angajament nu te protejează de durere, ci doar te ține pe loc. E ca și cum ai refuza să mai mănânci vreodată prăjituri doar pentru că una a fost stricată. Poate că următoarea va fi delicioasă! 😋 În loc să fugi, ia-o mai ușor: testează apele, comunică, fii sincer cu tine și cu ceilalți.
4. Presiunea societății și comparația eternă
Trăim într-o lume în care toată lumea pare să aibă viața perfectă pe Instagram. Prietenul tău din liceu postează poze cu nunta lui de vis, colega de la muncă tocmai a fost promovată, iar vecinul tău pare să trăiască într-o vacanță continuă. Și tu ce faci? Stai și te întrebi dacă angajamentul tău – fie că e o relație sau un job – e „suficient de bun”.
Această comparație constantă ne face să ne îndoim de alegerile noastre. „Oare merit mai mult?”, „Oare ar trebui să încerc altceva?”. E normal să vrei ce e mai bun pentru tine, dar uneori uităm că „mai bun” nu înseamnă neapărat „altceva”. Poate că ce ai acum e fix ce ai nevoie, doar că trebuie să investești un pic de timp și energie ca să înflorească.
5. Angajamentul nu e o cușcă, e o grădină
Hai să schimbăm un pic perspectiva. Angajamentul nu înseamnă să renunți la tine sau la visele tale. E mai degrabă ca o grădină: trebuie să sapi, să uzi, să ai răbdare, dar la final ai flori, fructe și poate chiar o roșie uriașă de care să fii mândru. 😄 Da, necesită muncă, dar rezultatele sunt pe măsură.
În loc să vezi angajamentul ca pe o pierdere a libertății, gândește-te la el ca la o investiție în ceva ce contează pentru tine. O relație bună te face să crești, un job care îți place te provoacă, iar un hobby la care te dedici îți aduce bucurie. Nu e vorba de a te lega de ceva pentru totdeauna, ci de a da o șansă lucrurilor să devină mai bune.
Fuga e OK, dar stai un pic pe loc
E normal să simți frică de angajament. Trăim într-o lume complicată, cu opțiuni infinite și povești de groază din trecut. Dar să fugi mereu de el e ca și cum ai alerga de la o petrecere la alta fără să stai să dansezi un pic. 😜 Dă-ți voie să te oprești, să alegi ceva și să vezi ce iese. Poate o să fie grozav, poate o să fie o lecție. Dar merită să încerci.