România subterană: orașele antice ascunse sub pământ
România nu este doar țara cu munți spectaculoși, delta sălbatică și sate încărcate de tradiție. Sub picioarele noastre, la câțiva metri sau zeci de metri adâncime, se ascund adevărate orașe subterane – unele create de mâna omului acum mii de ani, altele sculptate de natură cu o răbdare de milioane de ani. De la galeriile romane de acum două milenii până la labirinturile medievale săpate în sare sau cretă, România deține una dintre cele mai bogate rețele subterane din Europa de Est. Și totuși, majoritatea acestor locuri sunt cunoscute doar de speologi, istorici și localnici.
Hai să coborâm împreună în întuneric – cu respect și cu fascinație – și să descoperim câteva dintre cele mai impresionante „orașe” ascunse sub pământul româniei.
1. Salina Turda – metropola sării care a renăscut din adâncuri
Când spui „subteran” în România, primul nume care vine în minte este Salina Turda. Dar Turda nu este doar o mină de sare. Este un adevărat oraș subteran, cu străzi largi, lacuri, amfiteatru, biserică și chiar… roată panoramică.
Exploatarea sării aici a început în epoca romană, dar marile galerii pe care le vedem azi datează din secolele XVII-XVIII. Mina Rudolf, mina Terezia și mina Gheorghe sunt adevărate catedrale ale muncii omului: tavane de 40-50 de metri înălțime, pereți perfect drepți, scări spiralate săpate în sare pură. Temperatura constantă de 11-12°C și aerul puternic ionizat au transformat-o, în ultimii ani, într-unul dintre cele mai eficiente centre de tratament respirator din Europa.
Puțini știu însă că sub nivelul turistic există încă sute de kilometri de galerii neamenajate – un labirint în care te poți pierde literalmente zile întregi. Speologii vorbesc despre camere imense, necartate încă, unde stalactite de sare de câțiva metri atârnă ca niște candelabre înghețate în timp.
2. Minele romane de la Roșia Montană – cea mai veche „rețea urbană” subterană din România
Dacă Salina Turda impresionează prin dimensiune, minele de la Roșia Montană te copleșesc prin vechime. Aici, romanii din provincia Dacia au săpat peste 2000 de ani în urmă un sistem de galerii care însumează, conform ultimelor cercetări LIDAR, peste 120 de kilometri doar în sectorul Cărnici – Orlea.
Galeriile romane sunt mici, înguste, săpate cu dalta și cu focul. Dar perfecțiunea lor este uluitoare: trapezoide perfecte, tavane boltite, sisteme de ventilație ingenioase și chiar inscripții în latină. Cea mai spectaculoasă este galeria „Catalina Monulești” – o spirală perfectă care coboară 120 de metri în pământ, cu trepte săpate în stâncă acum aproape două milenii.
Arheologii spun că sub Roșia Montană există practic un oraș roman subteran, cu străzi paralele și perpendiculare, piețe și chiar ateliere de prelucrare a aurului. Din păcate, o parte din acest patrimoniu extraordinar a fost distrusă sau este în pericol.
3. Cetățile dacice ascunse – misterul galeriilor de sub Sarmizegetusa Regia
În Munții Orăștiei, sub cetățile dacice, speologii și arheologii au descoperit în ultimele decenii zeci de galerii artificiale. Unele sunt simple ascunzători, altele par adevărate rețele de comunicare între sanctuare.
Cea mai cunoscută este galeria de sub templul mare circular de la Sarmizegetusa Regia – o cameră octogonală perfectă, săpată în calcar, cu acustică specială. Altele, descoperite recent lângă Grădiștea de Munte, au pereții acoperiți cu simboluri încă necunoscute.
Există ipoteza – încă nedemonstrată științific – că dacii ar fi construit un sistem complex de tuneluri care să lege cetățile între ele, pentru aprovizionare și retragere în caz de asediu. Cert este că, de fiecare dată când se face o nouă săpătură arheologică în zonă, apar noi intrări în subteran.
4. Cheile Bicazului și peșterile „oraș” – Bistrița, Munticelu, Tăul Negru
Dacă minele și cetățile sunt opera omului, natura a creat în România adevărate metropole carstice. Peștera Munticelu, din Cheile Bicazului, are peste 22 km de galerii cartate și niveluri suprapuse ca un bloc cu 10 etaje. Aici găsești „străzi” lungi de sute de metri, „piețe” imense și lacuri subterane de o frumusețe ireală.
În apropiere, Peștera Tăul Negru ascunde un lac de 4000 mp la -120 metri adâncime, iar Peștera Bistrița este renumită pentru „orașul pierdut” – o sală uriașă plină de formațiuni care seamănă cu turnuri și clădiri.
5. Bucureștiul subteran – catacombe, buncăre și galerii uitate
Chiar sub Capitală există o rețea impresionantă: galerii din vremea lui Carol I, buncăre din al Doilea Război Mondial, adăposturi antiatomice din epoca Ceaușescu și chiar fragmente din vechiul sistem de canalizare din secolul XIX. Unele dintre ele se întind de la Palatul Parlamentului până spre Cotroceni sau Piața Unirii.
Cea mai fascinantă este galeria secretă de sub Casa Poporului – zeci de kilometri de tuneluri betonate, unele încă funcționale, folosite azi de instituțiile statului. Accesul public? Evident interzis.
De ce contează toate acestea?
Pentru că România subterană nu este doar o curiozitate turistică. Este o parte esențială a identității noastre. Fiecare galerie romană, fiecare cameră dacică, fiecare lac subteran spune o poveste despre cum au trăit, au luptat și au creat oamenii care au fost aici înaintea noastră.
Și totuși, multe dintre aceste locuri sunt în pericol: fie din cauza exploatărilor miniere, fie din neglijență, fie pur și simplu pentru că nu le cunoaștem suficient.
Coborârea în subteran nu este doar o aventură. Este un act de respect față de cei care, acum sute sau mii de ani, au săpat în întuneric ca să lase ceva în urmă. Poate că a venit vremea să aprindem și noi o lanternă – la propriu și la figurat – și să vedem ce comori ascunde pământul sub picioarele noastre.
România subterană așteaptă să fie redescoperită. Cu grijă. Cu respect. Și cu multă, multă curiozitate.