Sindromul impostorului: De ce oamenii de succes se simt uneori impostori

297

Sindromul impostorului. Da, da, acel sentiment ciudat că parcă nu meriți succesul pe care îl ai, că ești un „impostor” care doar a avut noroc și că, în orice moment, cineva o să-și dea seama că „nu ești chiar așa de grozav”. Sună familiar? Dacă da, stai cu mine, că o să despicăm firul în patru, cu umor și fără panică! 😎

Ce e, de fapt, sindromul impostorului?

Pe scurt, sindromul impostorului e ca o voce enervantă în capul tău care îți șoptește: „Sigur ai trișat undeva, nu se poate să fii tu ăla deștept care a realizat toate chestiile astea!” 😅 E un fenomen psihologic în care oamenii – de multe ori cei super talentați și de succes – se îndoiesc de propriile realizări și se tem că sunt „descoperiți” ca fiind niște „falși”.

A fost descris pentru prima dată în anii ’70 de psihologii Pauline Clance și Suzanne Imes, care au observat că multe femei de succes (dar și bărbați, să nu discriminăm!) simțeau că nu sunt „suficient de bune”, chiar dacă aveau dovezi clare că sunt niște rockstar-i în domeniile lor. De exemplu, îți imaginezi că o actriță de Oscar sau un CEO de companie globală se trezește dimineața gândindu-se: „Oare când o să afle lumea că habar n-am ce fac?” Ei bine, se întâmplă! 😜

De ce apare acest sindrom?

Hai să ne imaginăm că mintea noastră e ca un serial Netflix: uneori, scenariul o ia razna și introduce un „villain” care nu era în plan – adică sindromul impostorului. 😈 De unde vine el? Păi, sunt mai multe motive:

  1. Perfecționismul, dușmanul numărul unu
    Dacă ești genul care vrea ca totul să fie perfect (recunoaște, ai rescris un e-mail de 10 ori ca să sune „bine”!), s-ar putea să fii mai predispus. Perfecționiștii își setează standarde imposibil de atins și, chiar dacă au succes, se concentrează pe micile greșeli. „Am luat 9 la examen, dar de ce n-am luat 10?!” 😩
  2. Comparația cu alții
    În era Instagramului și LinkedIn-ului, e ușor să te uiți la alții și să crezi că ei sunt perfecți, iar tu doar te prefaci că ții pasul. Spoiler: și ei au momentele lor de „Vai, ce fac aici?”!
  3. Succesul rapid sau neașteptat
    Când succesul vine repede (un proiect care explodează, o promovare fulger), mintea ta s-ar putea să nu apuce să proceseze. Așa că începe să caute scuze: „A fost doar noroc” sau „Am păcălit pe toată lumea”. 😬
  4. Mediul în care crești
    Dacă ai fost crescut cu fraze de genul „Trebuie să fii cel mai bun!” sau „Nu e de ajuns să încerci, trebuie să reușești!”, s-ar putea să internalizezi ideea că valoarea ta depinde doar de performanță. Așa că, orice succes pare „prea puțin”.

Cum se manifestă? (Și da, e mai comun decât crezi!)

Sindromul impostorului nu e o boală, ci mai degrabă un mindset care te face să te sabotezi singur. Poate arăta așa:

  • Te simți ca un fraier. Chiar dacă ai un CV lung cât o zi de post, tot crezi că „nu e mare lucru” ce ai realizat.
  • Atribui succesul altora sau norocului. „Am luat proiectul ăsta pentru că șeful era într-o pasă bună, nu pentru că sunt bun.”
  • Te temi că vei fi „demascat” și eviți să ceri o mărire de salariu sau să aplici pentru un job mai bun, de frică să nu fii „descoperit”.
  • Lucrezi peste măsură. Pentru că simți că trebuie să demonstrezi mereu că „meriți” să fii acolo, muncești până la epuizare.

Și ghici ce? Studiile arată că până la 70% dintre oameni experimentează acest sindrom la un moment dat! Deci, dacă te simți așa, ești în clubul VIP al „impostorilor” alături de oameni ca Michelle Obama, Albert Einstein sau Serena Williams. Nu-i rău, nu? 😎

Cum să-i dai un șut sindromului impostorului?

Acum că am aflat ce e și de unde vine, hai să vedem ce putem face să-l trimitem la plimbare. 🥾 Nu e ușor, dar cu puțină practică, poți să-ți spui: „Stai așa, eu chiar sunt bun la ce fac!” Iată câteva idei:

  1. Acceptă că ești om, nu robot
    Nimeni nu e perfect, și e OK să mai greșești. În loc să te concentrezi pe ce nu ai făcut bine, sărbătorește ce ai realizat. Ai terminat un proiect? Bravo, meriți o ciocolată! 🍫
  2. Ține un „jurnal al succeselor”
    Scrie-ți toate realizările, oricât de mici. Ai primit un feedback pozitiv? Notează-l! Ai rezolvat o problemă la job? Adaug-o pe listă! Când te apucă sindromul, recitește jurnalul și amintește-ți că nu ești impostor.
  3. Vorbește cu alții
    Împarte ce simți cu un prieten sau coleg de încredere. Vei fi surprins să afli că și alții trec prin același lucru. Plus, un „Hai, mă, că ești super tare!” de la un prieten face minuni. 😄
  4. Schimbă-ți perspectiva asupra succesului
    În loc să crezi că succesul tău e doar „noroc”, gândește-te la munca pe care ai depus-o. Norocul ajută, dar fără skill-urile și efortul tău, nu ajungea nicăieri!
  5. Cere ajutor și feedback
    Dacă te temi că „nu ești de ajuns”, cere feedback constructiv. Vei descoperi că alții te văd într-o lumină mult mai bună decât te vezi tu. 😊

De ce e important să vorbim despre asta?

Sindromul impostorului nu e doar o chestie care te enervează când te uiți în oglindă dimineața. 😅 Poate avea efecte reale: te poate opri să aplici pentru joburi mai bune, să-ți asumi riscuri sau să te bucuri de succesul tău. În plus, te face să te simți izolat, ca și cum doar tu ai „problema asta”. Dar adevărul e că e super comun, iar să vorbești despre el e primul pas spre a-l învinge.

Așa că, data viitoare când vocea aia mică și enervantă îți spune că „nu meriți”, ia o pauză, respiră adânc și spune-i: „Taci, că sunt fabulous!” 💃 Poate nu o să dispară complet, dar cu timpul o să înveți să o ignori și să-ți trăiești viața cu mai multă încredere.