Țigara electronică – alternativă mai sănătoasă sau altă capcană?

În ultimii ani, țigările electronice (sau vapes) au devenit un fenomen global. De la străzile marilor orașe până la pauzele de cafea din birouri, dispozitivele elegante care produc nori densi de vapori aromați au înlocuit, pentru mulți, clasicul pachet de țigări. Promovate intens ca „alternativă mai puțin dăunătoare” și chiar ca metodă eficientă de renunțare la fumat, ele ridică însă o întrebare legitimă: sunt cu adevărat mai sigure sau reprezintă doar o nouă formă de dependență, îmbrăcată în haine tehnologice moderne?

Cum funcționează și de ce au apărut

Țigara electronică nu arde tutun, ci încălzește un lichid (e-liquid) care conține, de obicei, nicotină, propilenglicol, glicerină vegetală și arome. Vaporii produși sunt inhalați, oferind senzația similară fumatului, dar fără gudron și fără monoxid de carbon – doi dintre cei mai periculoși compuși din fumul tradițional.

Ideea a apărut în 2003 în China, creată de farmacistul Hon Lik, care își pierduse tatăl din cauza cancerului pulmonar provocat de fumat. Scopul inițial era nobil: un instrument care să ajute fumătorii să reducă treptat doza de nicotină și, în cele din urmă, să renunțe complet.

Argumentele pro: de ce mulți medici le consideră „mai puțin rele”

Organizații importante de sănătate publică au emis poziții nuanțate, dar semnificative:

• Public Health England (actuala UK Health Security Agency) a concluzionat, în mai multe rapoarte (cel mai cunoscut din 2015, actualizat în 2022), că țigările electronice sunt cu aproximativ 95 % mai puțin dăunătoare decât țigările clasice.
• Royal College of Physicians din Marea Britanie susține că, deși nu sunt complet inofensive, riscurile pe termen lung sunt substanțial mai mici.
• Studiile pe termen mediu (până la 10-15 ani de utilizare observată) arată reducerea drastică a expunerii la substanțe cancerigene: gudronul și peste 7.000 de compuși chimici din fumul tradițional sunt înlocuiți cu doar câteva zeci în aerosolul vapes.

În țări precum Marea Britanie și Noua Zeelandă, medicii prescriu chiar dispozitive certificate (ex. Vuse sau modele cu nicotină medicală) ca tratament de substituție nicotinică, alături de plasturi și gume.

Partea întunecată: riscurile reale și controversatele

Totuși, „mai puțin dăunător” nu înseamnă „inofensiv”. Iată câteva aspecte care ridică semne de întrebare:

1. Nicotina rămâne extrem de addictivă Majoritatea lichidelor conțin nicotină – substanță care crește tensiunea arterială, accelerează bătăile inimii și, la tineri, poate afecta dezvoltarea creierului până la vârsta de 25 de ani. Mulți utilizatori care nu fumaseră niciodată țigări tradiționale au devenit dependenți de nicotină prin vaping.
2. Substanțe potențial toxice în vapori La temperaturi ridicate, propilenglicolul și glicerina pot produce formaldehidă, acetaldehidă și acroleină – compuși iritanți și cancerigeni. Nivelurile sunt mult mai mici decât în țigara clasică, dar există.
3. Aromele și marketingul agresiv către tineri Arome precum gumă de mestecat, fructe tropicale sau bomboane au transformat vaping-ul într-un trend adolescentin. În SUA, între 2017-2019 s-a înregistrat o explozie a consumului în rândul liceenilor, ceea ce a dus la restricții severe (interzicerea aromelor, cu excepția tutunului și mentolului în multe state).
4. Cazul EVALI din 2019-2020 O criză de sănătate publică în SUA: peste 2.800 de spitalizări și 68 de decese cauzate de leziuni pulmonare acute. Ulterior s-a descoperit că vinovatul principal era acetatul de vitamină E, folosit ca diluant în cartușele ilegale cu THC de pe piața neagră. Deși nu a afectat direct produsele legale cu nicotină, episodul a creat o imagine extrem de negativă.
5. Lipsa studiilor pe termen foarte lung Țigările clasice au fost studiate timp de 60-70 de ani pentru a le înțelege pe deplin efectele. Vaping-ul are doar circa 20 de ani de existență comercială. Nu știm încă dacă expunerea cronică la aerosol va genera boli specifice peste 30-40 de ani.

Ce spune știința românească și europeană

În România, Agenția Națională Antidrog și Ministerul Sănătății adoptă o poziție prudentă: țigările electronice nu sunt recomandate ca primă linie de renunțare la fumat (se preferă terapia comportamentală + substituenți medicali), iar vânzarea către minori este strict interzisă. Directiva Europeană 2014/40/UE limitează concentrația de nicotină la 20 mg/ml și impune avertismente sanitare pe ambalaje.

Un studiu realizat în 2023 de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București pe 1.200 de utilizatori a arătat că 62 % dintre cei care trec la vaping reduc sau renunță complet la țigările tradiționale în primul an, dar 18 % ajung să fumeze și țigări clasice, și să vapeze (fenomenul „dual use”), anulând parțial beneficiile.

Țigara electronică nu este „sănătoasă” în sens absolut – nu există fumat sau vaping sănătos. Este însă, conform consensului științific actual, o alternativă cu risc redus pentru fumătorii adulți inveterați care nu reușesc să renunțe prin alte metode.

Pentru nefumători, în special tineri, riscurile depășesc clar orice beneficiu imaginar. Cel mai sănătos plămân rămâne cel care nu inhalează niciodată nicotină, aromată sau nu.

Dacă te gândești să încerci vaping-ul pentru a renunța la fumat, consultă întâi un medic pneumolog sau un centru de consiliere antifumat. Reducerea treptată a nicotinei, combinată cu sprijin psihologic, rămâne calea cu cele mai mari șanse de succes pe termen lung.

Iar dacă ești nefumător… ei bine, poate e mai bine să rămâi la cafea și croissante. Plămânii tăi îți vor mulțumi. 😊

Surse principale:

• Public Health England – E-cigarettes and harm reduction (rapoarte 2015-2022)
• Royal College of Physicians – Nicotine without smoke (2016)
• European Tobacco Products Directive 2014/40/EU
• Studiul UMF Carol Davila, 2023
• CDC – EVALI outbreak summary (2020)