Cum afectează dolarul și euro prețul aurului internațional

43

O relație complexă, dar perfect logică odată ce o înțelegi

Aurul a fost considerat „refugiul suprem” al investitorilor de mii de ani. Totuși, în era modernă, prețul său nu mai este dictat doar de cerere și ofertă fizică sau de bijuteriile din India, ci și – poate mai ales – de doi „actori” financiari invizibili: dolarul american (USD) și, într-o măsură mai mică, euro (EUR). Hai să vedem, pas cu pas și fără limbaj de bursier arid, cum influențează aceste două monede prețul aurului pe piețele internaționale și de ce ar trebui să ne pese și nouă, cei din România.

1. De ce aurul se tranzacționează (aproape) exclusiv în dolari?

Din 1971, când președintele Nixon a rupt definitiv legătura dolarului de aur (sfârșitul sistemului Bretton-Woods), metalul galben a început să fie cotat liber pe piață. Toate marile burse – Londra, New York, Shanghai, Dubai – afișează prețul aurului în dolari americani pe uncie troy (31,1035 grame). Rezultă o regulă simplă, dar puternică: Când dolarul se apreciază → aurul devine mai scump în dolari → prețul scade. Când dolarul se depreciază → aurul devine mai „ieftin” de cumpărat în dolari → prețul crește.

Această relație inversă este una dintre cele mai solide corelații din piețele financiare: coeficientul de corelație între indicele dolarului (DXY) și prețul aurului aurului este, în medie, între -0,70 și -0,90 – aproape perfect negativă.

2. De ce contează euro, chiar dacă aurul nu se cotează în euro?

Deși prețul oficial este în USD, Europa este al doilea mare consumator și deținător de aur fizic după China și India. Când euro se apreciază față de dolar (EUR/USD crește), europenii au nevoie de mai puțini euro ca să cumpere aceeași cantitate de aur cotată în dolari. Cererea fizică și instituțională din zona euro crește → susține sau chiar împinge în sus prețul aurului.

Invers, când euro se prăbușește (cum s-a întâmplat în 2022, când EUR/USD a ajuns sub paritate), europenii cumpără mai puțin aur fizic sau ETF-uri, iar presiunea de vânzare crește temporar.

3. Trei mecanisme concrete prin care USD și EUR mișcă prețul aurului

a) Forța dolarului și costul de oportunitate Când dobânzile reale americane (dobânda Fed minus inflație) cresc, dolarul se apreciază și investitorii preferă obligațiunile Trezoreriei SUA (care plătesc cupon) în locul aurului (care nu plătește nimic). Rezultat: aurul scade. Exemplu concret: între martie 2022 și octombrie 2022, Fed a ridicat dobânda de la 0,25 % la 4,50 %. Dolarul s-a apreciat cu aproape 20 %, iar aurul a pierdut peste 20 % din valoare, coborând sub 1.620 $/uncie.

b) Aurul ca „anti-dolar” în vremuri de criză În perioade de panică globală (2008, martie 2020, august 2023 după downgrade-ul SUA de către Fitch), investitorii fug spre active sigure. Primul este dolarul („safe-haven currency”), al doilea este aurul („safe-haven asset”). De obicei, dolarul câștigă primul val, aurul pe al doilea – când lumea își dă seama că și dolarul poate fi tipărit la infinit. Rezultat: aurul urcă spectaculos chiar și când dolarul este puternic, dar cu un mic delay.

c) Rolul băncilor centrale și al rezervelor în euro Băncile centrale din zona euro (în special Germania, Italia, Franța, Olanda) dețin împreună peste 10.000 de tone de aur – al doilea bloc după SUA. Când încrederea în euro scade, aceste bănci tind să-și mărească ponderea de aur în rezerve (vezi Polonia și Ungaria în ultimii ani). Cererea oficială susține prețul pe termen lung.

4. Cum ne afectează pe noi, în România?

Chiar dacă salariul îl primim în lei și facturile le plătim în lei, prețul aurului în România urmează fidel cotația internațională, doar că este influențat dublu:

  • Când dolarul se apreciază față de leu → aurul fizic (lingouri, monede) se scumpește în lei chiar dacă prețul în USD rămâne constant.
  • Când euro se depreciază față de leu (fenomen rar, dar posibil în crize regionale) → importatorii români de aur plătesc mai mult în lei → prețul local crește suplimentar.

În 2025, de exemplu, dacă Fed va începe să taie dobânzile iar BCE va rămâne prudentă (scenariu plauzibil), ne putem aștepta la un dolar mai slab și un euro relativ stabil → combinație aproape ideală pentru o nouă creștere a prețului aurului.

Relația dintre dolar, euro și aur nu este un capriciu al speculatorilor, ci rezultatul logic al unui sistem financiar global în care dolarul rămâne moneda de rezervă dominantă, iar aurul – ultima redută atunci când încrederea în monedele fiduciare se clatină.

Pentru investitorul român, lecția este simplă: urmărește cu atenție indicele DXY și perechea EUR/USD. Când dolarul începe să scadă sustenabil, iar euro își păstrează puterea de cumpărare, aurul tinde să strălucească cel mai tare – atât la Londra sau New York, cât și în vitrinele din București, Cluj sau Timișoara.

Aurul nu se demodază niciodată. Doar prețul lui dansează, uneori lent, alteori frenetic, după ritmul impus de cei doi mari maeștri financiari: dolarul american și euro.