Știai că primul computer din Europa de Est a fost construit la București?
Da, ai citit bine. În timp ce lumea încă își amintea de ENIAC-ul american sau de Colossus-ul britanic, în România anilor ’50, într-un institut modest din București, se năștea o premieră tehnologică absolută pentru întregul Est european: CIFA-1, primul calculator electronic digital din regiune.
Un vis românesc înainte de „epoca de aur”
Anul 1957. Războiul Rece era în plină desfășurare, iar România se afla sub o presiune dublă: să demonstreze că poate ține pasul cu marile puteri și să construiască totul cu resurse limitate. În laboratoarele Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele, o echipă condusă de inginerul Vasile Baltac și matematicianul Grigore Moisil – da, același Moisil după care se numește azi premiul pentru informatică la olimpiade – a reușit să transforme o idee îndrăzneață într-o realitate funcțională.
CIFA-1 nu era un „calculator de buzunar”. Avea 2.000 de tuburi vidate, consuma cât un bloc întreg de locuințe și ocupa o cameră întreagă. Dar calcula. Și calcula repede: efectua 100 de operațiuni pe secundă – o performanță uluitoare pentru acea vreme în Europa de Est.
De ce „primul” contează cu adevărat
Să fim sinceri: în anii ’50, Uniunea Sovietică abia își lansa BESM-1, iar Cehoslovacia și Polonia erau încă în faza de proiect. România a sărit direct în față. CIFA-1 a fost urmat rapid de CIFA-2 (1959), CIFA-3 (1961) și, mai ales, de celebra serie DACICC, dezvoltată de Institutul de Calcul Tiberiu Popoviciu din Cluj de o echipă condusă de academicianul Tiberiu Popoviciu:.
Dar povestea nu se oprește aici. Aceste mașini nu erau doar „trofee tehnologice”. Ele au fost folosite concret:
- Pentru calcule balistice la Armată
- Pentru proiectarea barajelor de pe Argeș și Lotru
- Pentru primele modele economice planificate (da, chiar și economia centralizată avea nevoie de matematică avansată)
- Pentru cercetare nucleară la Măgurele
O moștenire care încă pulsează
Poate cel mai frumos detaliu: o parte din inginerii care au lucrat la CIFA au devenit ulterior fondatori ai industriei IT românești. De la ei pornesc liniile care ajung la Bitdefender, UiPath sau la miile de programatori români care lucrează azi pentru giganți mondiali.
Și da, în 2025, când vorbim despre inteligență artificială și supercalculatoare, e bine să ne amintim că totul a început într-o cameră plină de tuburi vidate, pe un deal de la marginea Bucureștiului.
România nu a inventat doar primul computer din Europa de Est. A inventat, de fapt, o tradiție: aceea de a face performanță cu resurse puține și cu foarte multă pasiune.
Așa că data viitoare când auzi pe cineva spunând că „la noi nu s-a întâmplat nimic important în tehnologie”, zâmbește și spune-le povestea CIFA-1. Pentru că istoria adevărată nu e mereu în manual, dar e mereu fascinantă.