Sunt copiii stresați de petarde și artificii de Anul Nou?
În fiecare an, noaptea de Revelion transformă străzile României într-un spectacol de lumini și sunete explozive. Artificiile colorează cerul, iar petardele răsună ca un tunet artificial, marcând trecerea spre un nou început. Pentru mulți dintre noi, aceste momente reprezintă simbolul bucuriei și al sărbătorii. Însă, dincolo de entuziasmul general, există o categorie vulnerabilă care percepe acest haos sonor cu totul altfel: copiii. Da, mulți copii sunt profund stresați de petarde și artificii, iar efectele pot fi mai serioase decât ne imaginăm la prima vedere.
Zgomotele puternice și imprevizibile ale explozilor pot declanșa reacții intense la cei mici. Conform experților în psihologia copilului și organizațiilor internaționale precum Autism Speaks sau National Autistic Society, petardele reprezintă unul dintre principalii factori de stres în perioada sărbătorilor de iarnă. Copiii cu hipersensibilitate auditivă sau cei diagnosticați cu tulburări din spectrul autist resimt aceste sunete mult mai intens decât un adult obișnuit. Ei pot experimenta crize senzoriale, anxietate acută, plâns necontrolat, panică sau chiar comportamente de autoapărare. Nu este rar ca un copil să acopere urechile instinctiv sau să fugă în brațele părinților, căutând protecție în fața unui „atac” sonor neașteptat.
Dar stresul nu se limitează doar la copiii cu nevoi speciale. Chiar și cei tipici pot dezvolta o frică temporară sau persistentă față de zgomotele bruște. Psihologii explică acest fenomen prin mecanismele naturale de supraviețuire: creierul copilului interpretează explozia ca pe un pericol iminent, declanșând răspunsul de „luptă sau fugi”. Luminițele strălucitoare pot fi fascinante, dar combinate cu bubuiturile asurzitoare, ele creează o suprasarcină senzorială care copleșește un sistem nervos încă în dezvoltare. Studiile internaționale arată că expunerea repetată la astfel de stimuli poate contribui la apariția fobiilor de zgomot (fonofobie) sau la creșterea nivelului general de anxietate.
În România, contextul este agravat de tradiția utilizării masive a petardelor, adesea fără respectarea regulilor de siguranță. Deși legea nr. 92/2025 a restricționat drastic accesul la articole pirotehnice cu zgomot puternic – rezervându-le doar profesioniștilor autorizați –, realitatea străzilor arată că multe explozii continuă să răsune necontrolat. Acest haos afectează nu doar copiii, ci și persoanele în vârstă, bolnavii cardiaci sau animalele de companie, dar impactul asupra celor mici este deosebit de profund, deoarece ei nu au încă maturitatea emoțională să raționalizeze situația.
Pe de altă parte, nu toți copiii reacționează negativ. Unii sunt captivați de spectacolul vizual și, cu pregătire adecvată, pot învăța să aprecieze frumusețea artificiilor. Totuși, este esențial ca părinții să observe semnele de discomfort: tremur, plâns, refuzul de a ieși afară sau insomnii în noaptea de Revelion. Ignorarea acestor semnale poate transforma o sărbătoare într-o experiență traumatizantă.
Cum putem proteja copiii și transforma această tradiție într-una mai blândă? Iată câteva recomandări practice, bazate pe sfaturi de la psihologi și experți în dezvoltarea copilului:
- Pregătiți-l în avans: Explicați copilului ce se va întâmpla, folosind cuvinte simple și pozitive. Arătați-i videoclipuri cu artificii silențioase sau spectacole de lumini, pentru a-l obișnui gradual cu ideea.
- Folosiți protecție auditivă: Căști antifonice sau dopuri de urechi adaptate pentru copii pot reduce intensitatea zgomotului, permițând celor mici să se bucure de culori fără panică.
- Alegeți alternative moderne: Multe orașe românești, precum Brașov sau Galați, au renunțat la artificii tradiționale în favoarea show-urilor cu drone, lasere sau lumini, care oferă un spectacol vizual impresionant fără explozii sonore. Susțineți astfel de inițiative locale!
- Creați un spațiu sigur: Dacă rămâneți acasă, transformați noaptea într-o petrecere interioară cu muzică liniștită, jocuri și gustări festive. Un ursuleț de pluș sau o pătură preferată poate oferi confort emoțional.
- Observați și validați emoțiile: Nu minimizați frica copilului spunând „nu e nimic”. Spuneți-i: „Înțeleg că te sperie zgomotul, hai să stăm împreună până trece”. Această empatie ajută la construirea încrederii.
În final, Revelionul ar trebui să fie o sărbătoare a bucuriei pentru toată familia, inclusiv pentru cei mai mici membri. Prin conștientizare și responsabilitate colectivă, putem face tranziția spre un an nou mai liniștit și mai inclusivist. Poate că viitorul va aduce mai multe spectacole silențioase, care să încânte fără să sperie. Până atunci, prioritatea noastră rămâne protecția celor vulnerabili – copiii noștri merită un început de an plin de magie, nu de teamă.