Paralelă surprinzătoare între marile orașe și cancer

Dezvoltarea urbană poate părea o lume aparte față de cercetarea în domeniul cancerului, dar un studiu recent sugerează că ar putea avea asemănări surprinzătoare.

Conduși de Isabella Capel-Timms, cercetător în domeniul climei urbane de la University College London (UCL), cercetătorii propun că modelele de creștere ale marilor orașe, precum Londra și Sydney, le reflectă pe cele ale tumorilor maligne. Această perspectivă ar putea revoluționa strategiile de planificare urbană.

În ultimii 180 de ani, Londra a cunoscut o expansiune explozivă, evoluând de la nucleul său medieval de “mile pătrate” la metropola tentaculară care este astăzi. Modelele matematice arată că, la fel ca și în cazul unei creșteri canceroase, orașul s-a extins rapid, în special odată cu introducerea rețelelor de cale ferată, ceea ce a permis extinderea suburbană departe de nucleul central.

Tendințe similare apar și în alte orașe globale, precum Washington DC, Paris și Sydney. Colaborând cu cercetători de la Universitatea din Sydney, oamenii de știință de la UCL au găsit paralele în traiectoria de creștere a orașului Sydney. Analiza lor din 1851 până în 2011 a demonstrat modul în care sistemul feroviar al orașului și densitatea populației au evoluat mână în mână, asemănător cu procesul de vascularizare în cazul tumorilor.

Această comparație evidențiază modul în care factori precum masa populației și conectivitatea dictează expansiunea urbană, asemeni dinamicii de creștere a țesuturilor canceroase. Pe măsură ce lumea este martora unei urbanizări și digitalizări accelerate, orașele sunt din ce în ce mai mult privite ca sisteme adaptative complexe, asemănătoare organismelor vii.

Deși analogia dintre orașe și organismele vii nu este nouă, acest studiu oferă dovezi cantitative care să o susțină. Cercetătorii pledează pentru integrarea cunoștințelor biologice în strategiile de planificare urbană. Ei propun ca politicile de reglementare a rețelelor de transport să poată modela modelele de creștere urbană, la fel ca strategiile de control al vascularizației în tratamentul cancerului.

Adoptând această abordare interdisciplinară, planificatorii urbani ar putea direcționa dezvoltarea urbană viitoare către rezultate mai durabile și mai rezistente.