Noi cercetări privind astmul descoperă un factor declanșator ignorat anterior
În fiecare zi, peste 1.000 de persoane mor în urma astmului, o afecțiune care obstrucționează căile respiratorii, împiedicând fluxul de oxigen vital. Pe lângă efectele constrictive imediate din timpul unui atac de astm, inflamația prelungită a mucoasei căilor respiratorii și producția crescută de mucus agravează problema, lăsând persoanele vulnerabile la episoade recurente.
Într-o dezvăluire revoluționară, oamenii de știință au dezvăluit modul în care constricția mecanică a căilor respiratorii în timpul atacurilor de astm declanșează un efect de domino în interiorul mucoasei căilor respiratorii. Această constricție duce la supraaglomerarea și moartea ulterioară a celulelor din mucoasă, ceea ce provoacă inflamație, secreție excesivă de mucus și deteriorarea barierelor căilor respiratorii.
Jody Rosenblatt, un biolog celular de la King’s College London și autorul principal al studiului, subliniază implicațiile critice ale acestei descoperiri. Potrivit lui Rosenblatt, bariera compromisă îi face pe cei care suferă de astm să fie predispuși la inflamații prelungite, la deteriorarea vindecării rănilor și la infecții, toate acestea exacerbând frecvența și gravitatea atacurilor.
Ilustrație a mecanismului de constricție a căilor respiratorii:
În modelul descris, căile respiratorii (AW) suferă o constricție mecanică. Această constricție duce la supraaglomerare, declanșând secreția de mucus și extruzia celulelor epiteliale, provocând în cele din urmă deteriorarea stratului epitelial și inflamația. Introducerea Gd3+ la începutul acestei căi previne în mod eficient consecințele negative ale atacurilor de astm.
Echipa de cercetători propune o soluție promițătoare: un compus care împiedică expulzarea celulelor supraaglomerate, cunoscută sub numele de extrudare epitelială, în mucoasa căilor respiratorii ale șoarecilor. Deși siguranța sa la om nu a fost încă testată, Rosenblatt și colegii săi anticipează că această descoperire ar putea deschide calea unor strategii inovatoare de prevenire a atacurilor de astm, transcendând tratamentele convenționale axate pe inflamație.
Astmul, care afectează aproximativ 300 de milioane de persoane la nivel mondial, se manifestă prin simptome precum respirația șuierătoare, tusea, dificultăți de respirație și senzația de apăsare în piept, declanșate de diverși factori, de la alergeni la efort fizic.
Deși tratamentele care vizează inflamația căilor respiratorii pot atenua simptomele, nu există un tratament definitiv pentru astm. Samantha Walker, director de cercetare și inovare la Asthma + Lung UK, subliniază nevoia urgentă de tratamente eficiente, în special pentru cei 31% dintre pacienții cu astm care nu răspund la terapiile existente.
Studiind bronhoconstricția la șoareci, cercetătorii au observat paralele între leziunile pulmonare induse și inflamația din atacurile de astm. În ciuda eficacității tratamentului bronhodilatator, cum ar fi albuterolul, în relaxarea musculaturii netede a căilor respiratorii, acesta nu reușește să prevină deteriorarea celulelor epiteliale și inflamația post-atac.
Cu toate acestea, cercetătorii au identificat o potențială soluție în gadoliniu, un compus ieftin utilizat în mod obișnuit în imagistica prin RMN. La modelele de șoareci, gadoliniul a demonstrat capacitatea de a stopa deteriorarea căilor respiratorii, inflamația și secreția excesivă de mucus, oferind speranțe pentru prevenirea atacurilor viitoare.
Chiar dacă gadoliniul se dovedește a fi nepotrivit pentru tratamentele la om, descoperirea mecanismului său deschide căi pentru dezvoltarea unor terapii alternative care să vizeze calea de extrudare, ceea ce ar putea revoluționa gestionarea astmului.
Walker subliniază implicațiile mai largi ale acestei descoperiri, sugerând că mecanisme similare pot sta la baza altor afecțiuni inflamatorii, cum ar fi sindromul intestinului iritabil sau boala inflamatorie intestinală, oferind perspective pentru noi tratamente.