Transplantul fecal se arată promițător în ameliorarea simptomelor bolii Parkinson
Studii clinice recente au evidențiat potențialul terapiei de “transplant fecal”, care implică transferul de bacterii benefice de la donatori sănătoși la persoanele cu boala Parkinson, în ameliorarea simptomelor asociate cu această afecțiune.
Realizat de o echipă de cercetători din Belgia, studiul a implicat administrarea de transplanturi de microbiotă fecală (FMT) de la donatori sănătoși la pacienți cu Parkinson în stadii incipiente. Pe parcursul unui an, acești pacienți au înregistrat îmbunătățiri notabile ale simptomelor motorii, inclusiv tremurături și probleme de echilibru.
Neurologul Arnout Bruggeman de la Universitatea Ghent, care face parte din echipa de cercetare, și-a exprimat entuziasmul cu privire la aceste rezultate, declarând: “Rezultatele noastre sunt cu adevărat promițătoare”. În urma perioadei de douăsprezece luni, participanții care au fost supuși transplantului de scaun de la un donator sănătos au demonstrat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește scorul lor motor, o măsură cheie pentru evaluarea simptomelor Parkinsonului.
În ciuda metodei oarecum neconvenționale de administrare – prin intermediul pasajului nazal pentru a ajunge la intestinul subțire – procedura a arătat beneficii potențiale pentru pacienții care se luptă cu efectele debilitante ale bolii Parkinson.
Studiul a cuprins un total de 46 de pacienți, 22 dintre aceștia primind transplanturi fecale de la donatori sănătoși, iar 24 au primit un placebo. Observațiile și monitorizările efectuate până la un an după transplant au relevat îmbunătățiri vizibile, remarcabile mai ales după șase luni. Deși mecanismele exacte care stau la baza ameliorării simptomelor nu au fost încă pe deplin elucidate, cercetătorii speculează că schimbările în mișcarea intestinală ar putea juca un rol semnificativ.
Mai mult, dincolo de simptomele motorii, beneficiarii transplantului de bacterii au prezentat, de asemenea, o progresie mai lentă a constipației, o afecțiune comună care însoțește evoluția bolii Parkinson.
Roosmarijn Vandenbroucke, un biotehnolog de la Centrul de cercetare a inflamației VIB-UGent, a subliniat implicațiile potențiale ale studiului, declarând: “Studiul nostru oferă indicii promițătoare că FMT ar putea apărea ca o opțiune valoroasă de tratament pentru boala Parkinson, oferind un mijloc potențial sigur, eficient și rentabil pentru a îmbunătăți simptomele și calitatea vieții pentru milioane de oameni din întreaga lume.”
În timp ce relația precisă dintre Parkinson și microbiota intestinală rămâne un subiect de cercetare în curs de desfășurare, studiile anterioare sugerează o legătură plauzibilă. Se presupune că agregatele de proteine din intestin pot călători prin intermediul nervului vag, contribuind la neurodegenerarea caracteristică bolii Parkinson. Înțelegerea interacțiunii complicate dintre microbiota intestinală și acest proces patologic ar putea deschide calea pentru intervenții specifice menite să atenueze severitatea bolii.
Având în vedere că trilioane de bacterii locuiesc în tractul gastro-intestinal, deslușirea impactului specific al acestora asupra bolii Parkinson reprezintă o provocare formidabilă. Cu toate acestea, cercetătorii fac progrese în direcția elucidării acestor interacțiuni complexe.
Biochimistul Debby Laukens, de la Universitatea din Ghent, a subliniat următoarea fază a cercetării, punând accentul pe încercarea de a identifica bacteriile cu efecte benefice. Acest efort ar putea duce la dezvoltarea unor terapii noi, cum ar fi pastilele bacteriene sau intervențiile țintite, oferind în viitor alternative promițătoare la terapia de transplant fecal.